Prințul absent și Albele sale ca Zăpada

Doar pentru uzul celor prea tineri, școliți în politică la cursurile rapide de la diferitele fundații și ONG-uri occidentale, explicitez nițel titlul. Nu e prea bine, un titlu trebuie să fie de la sine înțeles, dar asta este. Epoka Like a schimbat profund modul de percepție și gândire al oamenilor, conceptele mai abstracte, neilustrate cu căței, pisicuțe sau alte animăluțe șoade, sunt de nepătruns pentru cei care trăiesc din like în like și selfiuri în care sunt doar faini, foarte frumoși, și arăți excepțional. Nu știu dacă mai există cineva sub 30 ani care să fi auzit de măștihoaia cea rea din Alba ca Zăpada, cea care își tot întreba oglinda: Oglindă, oglinjoară, cine este cea mai frumoasă din țară? Era și asta un fel de selfie, numai că oglinda, spre deosebire de sculele superscumpe, de preferință iPhone, îi mai și răspundea femeii, afirmând obraznică dar pe bună dreptate că în continuare tot Alba ca Zăpada este cea mai frumoasă. Pentru cei care n-au văzut nici măcar filmul lui Walt Disney, Snow White and the Seven Dwarfs – pe Facebook toată lumea știe engleza! - le spunem aici că povestea este una veche germană, popularizată worldwide de colecția fraților Grimm de la începutul secolului de acum două secole. Insistăm pe acest aspect cultural pentru cei care consideră că elevația, educația și rafinamentul se termină cu manipularea unui touchscreen, iar de acolo încolo sunt convinși că societatea se reduce la colecția de friends – mii dacă se poate – pe care i-ai strâns pe face. Pentru ei subliniem încă odată: poveștile cu care erau hrănite sufletele copiilor acum câteva zeci de ani, știau mai mult despre lume și viață ca Wikipedia și Google la un loc. Din Snow White aflai că inocența, onestitatea, frumusețea sufletească sunt valori eterne, opuse minciunii, agresiunii și egoismului. Mai aflai că cel bun este salvat de obicei de oameni mărunți – pitici chiari – pentru că cei din jurul celor puternici și porniți pe răzbunare sunt niște lingăi care îl vor părăsi la primul semn de slăbiciune.

Ți se mai spunea acolo că arma celui bun este iubirea, sărutul unui prinț neprihănit reușind să trezească din morți orice suflet curat. Liderii noștri cu cont pe Facebook ar trebui să ia aminte la aceste adevăruri simple. Iar ca să ajungem și la temă, atragem aici atenția Reginei Vitrege (Domn' Primar) că centralismul este o noțiune veche, cunoscută încă din vremea lui Nicolae Ceaușescu sub forma de centralism democratic. De altfel, este un vechi obicei al celor care vor să înșele punând nume pe invers lucrurilor. Magicianul Carpaților, mare iubitor de desene animate, vorbea de democrație și puterea poporului într-o țară transformată în oglindă magică spartă care îl mințea invariabil, afirmând că el este cel mai deștept, cel mai frumos. Până la urmă tot oglinda a fost cea care l-a scuipat în față.

P.S. Cele două centre culturale, cel municipal și cel județean, sunt astfel de oglinzi viclene, emanații ale centralismului democratic neoceaușist și holywoodian. Vedeți, Domn' Primar, mai ales că puneți acolo doar femei otrăvite de mărul mitic al minciunii administrative, să nu vă treziți în final cu un prinț care să le sărute pe gură pe fetele celea adormite de la centre...