Mari melodii uitate

Lady in Black

Uriah Heep este de obicei pomenită ca o addenda la Sfânta Treime a hard-rockului formată din Led Zeppelin, Deep Purple și Black Sabath. În ce mă privește îi așez înaintea formației lui Ozzy, recunosc, este o alegere personală, subiectivă, decurgând din atitudinea mea muzicală fundamentată încă în perioada când muzica pop explora mai mult dimensiunea optimistă a revoltei, perioadă care se cam termină odată cu apariția hard și metal, cele care identifică revolta cu forțe mistice, nu de ori malefice, esoterice în cel mai bun caz. Satana încetează să mai fie un Lucifer aducător de lumină, devenind decăzutul condamnat etern la o revoltă fără șanse, Diavol fără scăpare.

Optez pentru ei și pentru că Uriah Heep, prin July Morning, realizează cea de a treia bucată epică a perioadei, adevărate sinteze muzicale ale acestor ani care fac trecerea de la perioada hippie la perioada disco, celelalte două fiind Stairway to Heaven a lui Zeppelin și Child in Time a lui Purple.

Va veni și rândul lor în acest serial nepretențios, acum însă să vedem hitul cel mai mare al celor de la Uriah Heep într-o interpretare, drept, trunchiată și cam play-back, dar care reușește să redea și atmosfera despre care pomeneam mai sus.